Terapia cranio-sacrală este o metodă non-invazivă de contact, ce ajută la îmbunătățirea sănătății și funcționării organismului. În terapia cranio-sacrală, se aplică o forță redusă, ce duce la rezultate foarte bune. Asta deoarece nu se intră în zona de rezistență musculară a organismului.
Anatomia trupului uman este foarte complexă – oasele sunt îmbrăcate în diferite tipuri de țesuturi, majoritatea fiind moi și/sau flexibile. Organele vitale sunt protejate de oase (craniu, cutia toracică), dar cea mai mare parte a corpului este protejată și susținută de mușchi, ligamente, cartilagii, tendoane și altele.
Organele, vasele de sânge și limfatice, nervii, sunt acoperite și protejate de un înveliș numit fascie. Fascia este formată din țesut conjunctiv. Fascia este un înveliș continuu/neîntrerupt, și orice dereglare mecanică sau funcțională are efecte asupra elasticității fasciei.
De asemenea, condițiile psiho-emoționale nefavorabile prelungite, duc la deformarea poziției corporale și la dereglări funcționale.
Prin terapia cranio-sacrală se realizează reglarea atentă a fasciei și a țesuturilor moi ale organismului. Mai exact prin acționarea ușoară dar eficientă asupra învelișului de la suprafața corpului, asupra diafragmelor și asupra suturilor craniene. Astfel, se corectează disfuncțiile organice și se poate realiza treptat vindecarea psiho-emotională – prin acțiunea asupra trupului se acționează asupra cauzelor psiho-somatizante.
Terapia vizează în special zona din jurul coloanei vertebrale și craniul, având un efect binefăcător asupra sistemului nervos. Condițiile de sănătate care se pot ameliora și vindeca prin terapie cranio-sacrală, sunt numeroase.
Dintre acestea, menționăm: probleme uro-genitale, pre/post-intervenții chirurgicale, probleme pulmonare și ale căilor respiratorii, probleme viscerale, digestive, renale, toraco-lombare; disfuncții ale gâtului, ale tiroidei, cefalee, hipertonicitate (spasme), depresii – inclusiv depresii endogene (fără fond psiho-emotional), disfuncții vertebrale, congestie cerebrală sau pulmonară, (întârzie) Alzheimer, probleme cu sinusurile, cu vederea, atac ischemic tranzitoriu, probleme cu memoria de scurtă durată, dificultăți de învățare, disfuncții oculo-motorii, tulburări ale sistemului endocrin, probleme de auz, epilepsie, convulsii, tratamente dentare, stres etc.